Monumentul Voievodului Gelu, după o istorie de 11 Centenare la Așchileu

3 min read

Aici, la una din porțile nordice ale județului Cluj, s-a consumat, sâmbătă, un eveniment de mare rezonanță istorică ce trebuie să rămână înscris cu majuscule în Programul Național dedicat Centenarului Marii Uniri de la 1918.

Din inițiativa câtorva oameni de bine, iubitori de istorie și de neam, dar cu o puternică focalizare așezată pe inițiativa și bugetul domnului Gheorghe Turc, fiu al Așchileului, al cărui proiect a rezonat cu gândurile consilierului județean, Remus Lăpușan, la locul ,, Jurământului’’ dintre cele două Așchileuri, a fost ridicat monumentul dedicat voievodului Gelu.

Evenimentul dezvelirii acestui obelisc a fost precedat de o slujbă arhierească săvârșită de ÎPS Arhiepiscop și Mitropolit Andrei Andreicuț, cu un sobor de preoți, la Biserica ortodoxă din satul Așchileul Mic, un sat cu plăcute rânduieli și roade ale toamnei, dar și cu o Bisericuță din lemn construită în 1801 și reabilitaă în 2012 prin grija preotului Gheorghe Șanta, care slujește aici din 1979.

Aici, între dealurile acoperite cu păduri de foioase, preciza directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, dl. Tudor Sălăjan, avem istorie de 11 Centenare…, aici a început istoria noastră medievală, aici era centrul administrativ al acestei zone populată de oameni liberi. Iată câteva din motivele ce au determinat alegerea acestui amplasament al monumentului închinat voievodului Gelu Românul, la a cărui ceremonial religios și militar de dezvelire a participat un numeros public, prefectul județului Cluj, Ioan Aurel Cherecheș, senatorul Vasile Ilea, consilierul județean, Remus Lăpușan, primarul comunei gazdă, Ana Cighir, primarii comunelor Chinteni și Jucu, Lucia Suciu și Dorel Pojar, ofițeri superiori și militari ai Diviziei 4 Gemina și Regimentului 317 ISR și alți oficiali.

După intonarea Imnului național de către Fanfara armatei, a urmat procesiunea de dezvelire și sfințire – binecuvântare făcută de IPS Mitropolit Andrei cu soborul de preoți, apoi au fost aduse mulțumiri celor ce au ridicat acest monument în anul centenarului Unirii, de către IPS Andrei Andreicuț, primarul comunei Așchileu, doamna Ana Cighir, prefectul Ioan Aurel Cherecheș, senatorul Vasile Ilea, inițiatorul și finanțatorul lucrării, Gheorghe Turc, apoi de directorul Muzeului Etnografic, Tudor Sălăjan și Remus Lăpușan, care a menționat faptul că de mic copil a primit lecții despre bravii conducătorii ai neamului românesc, de la bunicul său, între care și voievodul Gelu, pe ale cărui urme călcăm și noi acum.

În acest cadru de mare vibrație patriotică, Remus Lăpușan a făcut o descriere viitoare a acestui spațiu cu reale semnificații istorice, în sensul că se vor construi alei și o platformă bine finisată pentru circuitul turismului tematic. În fața acestui monument pe care scrie: ,, Ridicat în anul Centenarului, 2018, în amintirea voievodului Gelu, domnul Țării Ultrasilvane în urmă cu peste 1100 de ani, datorită faptelor căruia, localitatea Așchileu a fost menționată în Gesta Hungarorum, scrisă de Anonymus.Au fost așezate coroane de flori din partea Parlamentului României, Prefectului județului, Primăriei și Consiliului local Așchileu, Diviziei 4 Gemina și Primăria Chinteni. Festivitatea s-a încheiat cu onorul și defilarea gărzii militare.

Și cum acest eveniment a coincis cu serbarea Zilelor comunei Așchileu, dedicate în acest an Centenarului Marii Uniri de la Alba Iulia, duminică a avut loc un Te Deum la Monumentul Eroilor din Așchileul Mare și un reușit spectacol artistic cu participarea soliștilor vocali: Amalia Chiper, Adriana Hagău, Rareș Pașcalău, Raluca Pașcalău, Rareș Zegrean Istici și Andreea Tarcea. Muzica a fost asigurată de formația dirijată de Alex Groza, iar frumoasele jocuri tradiționale oferite sutelor de iubitori de spectacole folclorice, au fost aduse pe scenă de ansamblurile : ,, Muguri de Așchileu, Ansamblul tradițional din Frata și dansatorii din Panticeu.

La ambele manifestări a fost lansată Monografia comunei Așchileu, o lucrare mai mult decât interesantă, de 240 de pagini, scrise de prof. Diana Ramona Mărar, un studiu monografic bine documentat, asupra căruia vom reveni.

sursă ştire: Făclia

sursă video: Radio Renaşterea

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *